cel care pleaca,
si cel ce ramine
cel care urla in noapte
cel ce asculta si cel ce priveste
cel care stie s-astepte...
oricit
imi place sa cred ca sint zina ta cea buna... cea care iti poate indeplini orice dorinta...
Daca mi s-ar fi dat o bucatica din tine de fiecare data cind as fi adormit cu tine in gind, acum te-as fi gasit linga mine, intreg...
Ne intilnim intre doua gari, intre doua trenuri care vin si pleaca...si drumurile astea care ne despart si care ne apropie adauga bucata peste bucata in sufletul meu...string "bucati" din ceva ce nu are nume...dar care maresc sufletul meu...iar apoi cind nu mai fiintam iau aceste bucati si le contemplu si uneori ma hranesc din ele...Dragul meu de departe...ce draga imi este imaginea ta care imi apare din memorie acum cind nu mai esti...zimbetul tau cind ma vezi sosind...acelasi cu care ma conduci cind plec...zimbet ce nu e niciodata trist caci tu stii sa aduci in viata mea doar bucurie, chiar si atunci cind nu mai esti alaturi aievea...si distanta asta dispare, si e doar clipa si fericirea de a fi umblat pe strazi de a te fi atins intimplator mergindu-ti alaturi...de a-ti simti mirosul si prezenta ta toata...sint uneori gesturi care depasesc cele mai intime momente, sint alaturari care pot fi mai intense decit o imbratisare...azi mi-ai atins buzele incet si totul s-a invirtit si timpul s-a oprit si nu eram decit ...noi
...astept sa vina vremea, cum spui tu...cind ne vom intilni intr-o gara si iti voi spune simplu ceea ce inima mea stie demult deja...astept sa te privesc si sa spun cu vorbele mele ceea ce ti-am scris doar: te iubesc...
Atunci cind se aseaza laolalta timpul tau si timpul meu, atunci si doar atunci, se gaseste si spatiul unde fapturile noastre pot fiinta...
lasa-ma sa te iubesc asa cum stiu ..cu toata fiinta mea, cu tot ce am mai bun si mai rau in mine, cu tot ce alcatuieste inceputul si sfirsitul meu...eu nu stiu sa iubesc altfel, eu nu stiu sa fiu altcumva decit sint acum ....lasa-ma sa te privesc si sa iti spun ce simt, asa fara cuvinte asa in tacere cum m-am obisnuit stiindu-te departe...nu pot sa cred ca ne-am intilnit prea tirziu nu pot sa cred ca timpul meu si al tau nu se pot intersecta...vreau sa pot sa iubesc deplin fie chiar si un minut, o ora, o zi..nu pot sa cred ca e prea tirziu pentru mine, pentru noi...si stiu ca simti ce este cu mine si stiu ca te temi si fugi de fiecare data cind ma apropii prea tare si nu stii si nu vei sti niciodata cum ma doare carnea pe mine de dorul tau...cum plinge inima ta dupa tine...cum as vrea sa te respir sa imi ramina in mine amintirea ta...cum as vrea sa pastrez urma ta imprimata in fiinta mea...