![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrsyZKC48CYp_RvGdQRvEnkOm_X3vGuro_i4Hdnp6h9EpI_ZPzebT2ue1LwzWOYfGkC2vt2w6-S6TeJNMqlQJOMOOxrAK2UAJVjFGZoEnduup_BNOBvTPYpa3duFllMN0HEgx8dtDg7p2Y/s320/Angels01.jpg)
Iar cuvintele ...cuvintele s-au oprit la marginea trupurilor noastre, izgonite
Iar eu iti inginam innebunita acelasi cintec fara cuvinte de la-nceputul lumii: ia-ma si topeste-ma in tine, ia-ma si du-ma oriunde si fa-ma sa uit de zilele fara de tine...
Si corpul meu a luat forma ta si te-a primit in el si-a izbucnit in mii de lumini sufletul meu...
apoi
M-ai pus pe umarul tau...si a venit linistea si mina mea a inceput sa te caute, incet, timid...trasind fire invizibile pe pieptul tau..si te-am sarutam usor, ca o fetita ce descopera mirata trupul barbatului de linga ea...si ti-am luat mina si am dansat in jurul ei cu palma mea...
Si nu cred sa fi fost mai intim inauntrul tau vreodata decit am fost in acele clipe cind mina mea o recunostea pe-a ta...
nu au fost doua miini miinile noastre de atunci...au fost doua aripi
bratele tale care cuprindeau asemeni unor aripi mari si puternice
palmele mele deschise catre zborul din tine
dansul miniilor noastre unul catre celalalt