Atunci cind se aseaza laolalta timpul tau si timpul meu, atunci si doar atunci, se gaseste si spatiul unde fapturile noastre pot fiinta...Si ma indrept spre acel loc purtindu-mi sufletul in brate ca pe un buchet cu flori si vin la tine si ti-l ofer si tu zimbesti si imi spui sa imi asez capul pe pieptul tau sa ma odihnesc...si uit atunci de zilele fara de tine si uit de distanta care se lasase intre noi si simt doar bataia inimii ..nu stiu, inima ta, inima mea...
Te privesc si respir timpul nostru regasit intr-o eterna clipa "acum" si nimic nu mai conteaza...decit ca exist in acel loc cu tine...si nu ma mai intreb nici macar ce reguli stranii au facut ca sa ne vedem in acel moment si nu altcindva, si cine le-a stabilit, ce zeu ciudat, ce forte stranii din universul asta...
Ma bucur ca sint, ma bucur ca esti..si iti mingii fata incet, s-o memorez pentru zilele cind timpul meu si-al tau sint departate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu