o noapte cu tine

In noaptea asta ma pregatesc sa vin la tine...in vis

Caci, stiu, nu va fi niciodata posibila altfel decit in vis, o noapte cu tine...

si privesc noaptea asta in care ploaia a racorit putin lumea si ma intreb pe ce cai sa vin spre tine...pe calea gindului sau pe calea sufletului meu?

Nu stiu cum sa vin...

...tu nici macar nu stii ...cit de cuminte as fi si cit de mult mi-ar placea sa-ti veghez somnul...atit...si te-as atinge cit sa ma asigur ca esti aievea si nu doar o voce rostita sau scrisa...

marea din mine

Imi e atit de dor de tine incit simt marea aia turbata in venele mele, batind ritmic in timple...simt rasuflarea ta si simt urma miinilor tale pe pielea mea ...si ramin muta, nechemindu-te, tipindu-ti numele inauntrul meu ca pe o mantra, prea speriata pt a-ti spune ceva, prea departata pt a putea implora o privire...si astept astept pe tarmul tau semn de la tine...si sarea din apa din mine se usuca peste o alta zi pe care o egalez cu nimic....

puiul tau de caprioara

Iti aduc puiul de caprioara din copilaria ta...si odata cu el, tot ce a fost bun si frumos...iti aduc si amintirea cozilor copilariei mele si sperantele de-atunci si toata bucuria de a crede ca toate povestile sint bune si ca zinele exista ...primeste-ma azi aceasta care sint, aceeasi fetita care crede in basme si care ride printre lacrimi...care se teme ca va fi alungata daca te priveste prea mult sau daca intinde mina prea devreme...ea, nu eu, te roaga s-o ierti pt nerabdarile ei, pt tot ce inseamna cuvinte spuse prea mult sau prea tare...

si..las-o sa spuna uneori ca te iubeste din copilaria ei asa cum stie ea...adica cu tot ce are

tacerea din vis

Mi-ai spus ca nu crezi in vise...si m-am prefacut ca te cred, ca de multe alte ori...si am tacut atunci si voi tace si acum, doar vorbele mele vor fi aicea scrise daca mi le vei cere cindva, martore ale gindurilor mele materializate...si ultimul meu vis atit de real, din noaptea trecuta...nu ti-l voi spune decit aici ..mi-ai spus..."stii, chiar de nu ti-o spun, eu te iubesc...si-as vrea sa petrec mai mult timp cu tine..."

am tacut in visul meu...voi tace si ascum, tinind in mine bucuria de a ma stii iubita...desi as vrea sa tip sa stie tot universul meu....am sa tac, caci asa vrei tu...

...sint muta acum si simt cum mor usor usor...sau poate asa si trebuie?

dor

Mi-e dor de tine...mi-e dor si doare...ma doare carnea mea si ma doare nefiintarea ta si tac tac si nu iti spun nimic din toate astea...si cuvintele se intorc inauntru si sapa adinc fiecare clipa departe de tine...de-ai fi acum, de-ai fi...nu as putea probabil rosti niciun cuvint...si tacerea mea ar lovi dincolo de nori departe

am uitat cum esti...am uitat cum e imbratisarea si sarutul tau..mirosul tau...si oricit te-as cauta, nu esti...pleaca primavara asta lasind loc verii si imi tip neputinta..cine sint eu? cine vei sa fiu? cit de mult te pot iubi? cit imi dai voie?

marea

Marea..cea care aduce mereu la tarm scoici si alge si lucruri din adincuri...de ce m-a fascinat mereu marea, nu stiu...poate pt ca e mereu alta, poate pt ca imi aminteste ca totul e in miscare, ca viata este ceva ce nu se poate opri...

Apoi marea este cea care ne-a apropiat ani in urma...cea la care ma duc atunci cind dorul de tine ma sapa adinc, mai rau decit valurile ei, cea care imi stie secretele si cea care imi spala lacrimile

as vrea atit de mult sa o mai privim impreuna..as vrea sa putem alerga in intimpinarea ei nestingheriti, redevenind cei de atunci...as vrea sa am curajul, in fata ei, sa spun ce nu am spus niciodata, ceea ce am ascuns adinc in mine in tot acest timp...

as vrea sa iti spun ce mult e in mine iubirea asta care nu mai are voie sa aibe cuvinte...

asa ca imi pastrez cuvintele in mine pentru atunci cind imi vei da voie sa le rostesc...si poate va fi ea iar martora noastra...

scrisa intr-o zi cind am vazut marea pentru citeva minute...2 mai 2010