parere de rau

..imi pare rau...ca sint astfel...ca am aceasta forma...ca m-am nascut acum si aici si nu altadata cind poate as fi fost mai frumoasa, mai buna, mai potrivita...imi pare rau ca nu am cuvintele potrivite si nici gesturile la care te astepti, imi pare rau ca tac cind ar trebui sa vorbesc si ca vorbesc cind te-ai fi asteptat sa nu spun nimic....imi pare rau ca nu am mirosul care iti place si nici lucurile pe care le port nu sint acelea la care te astepti ...caci atunci cind ma chemi, atunci nu stiu decit sa vin, si orice altceva dispare...si chiar culorile pleaca din universul meu, strivite de bucuria de a-ti fi alaturi...

...as vrea sa ma ascund undeva si sa nu imi vezi anii, prea multi, si nici ochii care nu stiu sa minta, si nici acest corp care ar fi vrut sa fie mai zvelt, mai potrivit tie...si stiu ca vor urma zile fara de tine, si stiu ca nu merit mai mult, dar am sa invat sa stau aici, dincolo de privirile tale si o sa ma imaginez altcumva...

nu vreau sa mai vin sa ma vezi astfel, vreau sa fug privirilor tale, vreau sa uit...si ma doare ca o rana deschisa, ma doare si simt cum lacrimile vor sa plece in drumul lor firesc, si totusi nu le las, inca pot sa le tin incatusate in mine....trebuie sa inteleg ca nu sint ceea ce trebuie, trebuie sa renunt sa mai lupt...

a fost superb apusul de astazi , o adevarata bucurie a privilor noastre....nu am fost in stare sa iti spun nici asta, cit de mult a inflorit sufletul meu vazindu-l..

uitarea

Am lasat azi in urma o durere de 15 ani. Pe care nu am uitat-o nici macar o singura zi. Azi uitasem, nici eu nu stiu cum. Si cind ti-am zis ce data e am ramas fara vorbe, privindu-te lung ca si cind m-as fi intilnit cu propria mea promisiune de a uita de va fi sa fim impreuna cindva in acea zi...si am simtit cum s-a dus din mine precum se duce nisipul , minat de val...si intimplarea a facut sa simtim acel miros amindoi si sa ne placa si sa se materializeze cumva acea simtire ...de a uita...

Ar fi fost altfel viata mea daca atunci as fi facut atunci o alta alegere...poate ca nu ne-am fi intilnit, poate nu as fi invatat tot ce am invatat in anii din urma...am inteles insa azi ca se poate sa uiti si sa ierti brusc...

Imi pare bine ca ai venit...ca mi-ai luat si durerea zilelelor si anilor din urma ...as vrea sa am curajul sa iti spun cindva cit de bine e cu tine si cit ma bucuri cind te aud ca esti aici si spui doar atit: vino...si cum poti sa alungi tot ce-a fost rau, oricit de departe si oricit de demult ar fi fost....

doare

doare ...

azi doare. si imi culc pe brate capul obosit si astept sa treaca durerea...acea durere cu care m-am obisnuit si care face parte din viata mea...durerea de a sti ca nu sint ceea ce au nevoie cei pe care ii iubesc...si ma doare ca nu sint barbat si ma doare ca sint in aceasta forma si as vrea sa dispar sau sa chem in mine o alta fiinta completa pe care sa o privesti si sa o chemi...

....si in acelasi timp vreau sa plec usor de linga tine, sa nici nu ma simti, sa fii liber asa cum iti doresti...ca si cind ar fi trecut un alt anotimp ce imi purta numele...dar de fiecare data ramin in acelasi loc in care m-ai lasat...caci poate te intorci inapoi si cum ar fi daca nu m-ai mai gasi?

o intilnire cu tine

Am asteptat sa treaca zile dupa ce ne-am vazut, inainte de a scrie aici..pt ca nu puteam sa ....spun..

De fiecare data totul e atit de firesc si atit de inedit, totul e atit de stiut si in acelasi timp, neasteptat....fiintarea noastra, in acele clipe, e ca si cind s-ar pune la loc toate cioburile sparte ale lumilor....iar bucuria, pina si bucuria este altfel decit simpla bucurie... era o bucurie stapinita, care si ea, parea fireasca...mi-ai intins mina si am ezitat putin sa te ating, nu de teama ca ar fi putut sa ne vada cineva, stii ca nu am frica cind sint cu tine, ci de teama sa nu ma trezesc din acest vis...caci era ca o continuare a discutiei din noaptea de dinainte...cind am fost atit de mult aproape in amintirile noastre...stii, eu ador sa te aud vorbindu-mi de copilaria ta, este dorinta poate de a intelege mai bine cum ai fost si implicit cum esti .....este apoi dorinta de a te mingiia, asa cum o fac uneori, incet, timid, ca si cind as vrea sa nu te ranesc prin atingerea mea...

si ti-am atins mina si am mers mai departe printre oameni, simtindu-ti mirosul, auzindu-te ...si ti-am spus atunci la masa, ca ce bine ca ai venit, si te-ai mirat cumva si te-ai si bucurat, si apoi am mers mai departe si minutele pareau ca nu se mai termina...caci, iar, timpul se schimba cu tine...

am fost atit de fericita ...si m-a urmarit fericirea mea mult timp, si te simteam fericit si pe tine si asta era ce-mi puteam dori mai mult, era o zi frumoasa, era senin si erai...si cind ne-am despartit nu m-a durut deloc, eram inca sub semnul tau, asa cum am fost toata noaptea...am stat in fata geamului deschis si parca ma intorsesem in timp, cind dupa ce imi vorbeai noaptea asteptam fara sa stiu ce, in fata geamului deschis..acum se auzeau privighetorile si era o noapte asa de senina, si luna stralucea atit de frumos pe cer...

totul mi se parea poleit...aveam bucuria tactila a cearsafului pe care stateam, mirosul pernei pe care se simtea parfumul parului meu pe care stiam ca l-ai simtit, era zimbetul ce stia de tine...si as fi vrut sa iti spun toate astea si nu aveam cum, atunci...

si acum ca au trecut citeva zile peste noi, si acum ca pleci iar, ma intorc catre mine si te caut acolo si ma rog sa ramii, sa nu pleci de aici...

un vis

... am visat azi noapte ca sint barbat...si intiiul meu gind a fost la tine. si tu ai aparut, si te-am intreabat: "asa iti plac mai mult"? Mi-ai spus: "...nu..."

erai mirat sa ma vezi in acea forma, mirat si curios in acelasi timp, ca si cind nu ti-ar fi venit sa crezi ca e posibil asa ceva...iar eu ma bucuram ca te pot surprinde, voiam sa iti plac in orice chip si alesesem acea forma, pt tine...insa am inteles ca nu ai nevoie de altceva de la mine, e bine asa cum sint, si ceea ce ma ingrijora in subconsient putea sa dispara...

a pierit apoi visul asa cum a venit, lasind loc unei stari ciudate, de complet, de firesc....ca si cind ar fi fost nevoie si de asa ceva pt a cunoaste totul ...

nu am gasit curajul sa iti spun acest vis, il las aici sa il descoperi singur....

in memoriam Martha Graham

Asteptarea n-a contat niciodata. N-am asteptat niciodata cu adevarat, caci de fiecare data mi s-a parut ca va fi ultima data. Si te-am privit ca si cind nu aveam sa te mai vad niciodata…si cu toate astea inima mea nu a tremurat si nici nu s-a prefacut in cioburi pt ca, paradoxal, stiam ca va fi o alta data, in nu- conteaza- ce- alt spatiu- si- timp….iar fericirea mea a fost deplina doar in clipele cind ne-am confundat, nu conteaza cum…prin cuvint ( rostit sau scris) sau prin dansul corpurilor noastre…. Am iubit viu si total fiecare reflexie a ta pentru ca nu am putut altfel. Dar tu intelegi ce vreau sa spun. Nu ai nevoie de explicatii. Iar eu stiu, simt de dincolo de orice lege a firii si a simturilor, ca nu se putea altfel. Totul in jur a strigat asta…apoi a soptit…apoi a tacut…ca si cind s-ar fi coborit un ton pentru a nu distruge ceea ce a fost deja facut..pina cind a fost pace intre noi… liniste.

Ne aflam intr-un univers paralel, intr-un spatiu unde cunoscutul si necunoscutul sint inghitite de neant. Ceva ce apartine doar acestei clipe. Iar universul in care coexistam citeodata se opreste pentru o clipa din zbatere ca sa-l putem percepe asa cum este el.

Te-am simtit uneori cum cresti in interiorul meu. Te-am simtit ca parte fizica din mine, ca un organ ce nu stia decit de numele tau..si acest organ imi permitea sa te detectez de la mii de ani si eternitati distanta.

Si eu am locul meu in sufletul tau. Chiar daca nu mi-o mai spui demult, eu stiu asta...caci de fiecare data cind am fiintat impreuna nu a fost nevoie sa ma ascund de tine, iar mastile au picat una dupa alta, fara rusine....iar apropierea de tine a fost de fiecare data o binecuvintare....

Stiu ca e tristete in ochii mei. Sint doar un om... Si uneori doare, oricit de mult mi-as dori sa inteleg...caci stiu ca va trebuie sa spun la revedere ...nu e parasire ceea ce se intimpla acum, plecam doar putin mai departe unul de altul... Fiecare pe un drum care nu-i apartine. In aceasta viata nu ne este permis sa ne incrucisam drumurile pentru un timp prea indelungat... Si pentru ca nu mai esti nu trebuie sa te caut altundeva decit in mine....

in seara asta te-am simtit

...asa cum esti

si nu mai pot spune nimic in plus