![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHPhYRVbkzbZ0t6EqfVD0GB2P65TGpbPNLbj864y55IddYCxjoNIX-TQ-j376l_JSSg6R5Xc5VRV5TK-i8Z6uIHaLhDVqmaPmdHZFu_nDPgNxPBfD8rlwwig5wiMWZS3S81h-2jORVeiSt/s320/scorpion.jpg)
![](https://lh3.googleusercontent.com/blogger_img_proxy/AEn0k_uyjp4HMEC4QuZ7EAkQO-oqyDTHtsJy2blAfuuWj3d9UoaqS_-lD6UOXABZjLuzHod208-hR3U-0OHWib5rZ6UNcTiqOcuV7eIHvKho=s0-d)
Se termina aceasta zodie a abisurilor...si ma intristeaza caci este zodia pe care o simt cel mai mult din toate cite sint...ca va mai trece inca un an pina cind se va mai intoarce...si desi stiu ca e in firea lucrurilor, nu pot sa nu ma intristez cind vad cum trec zilele si lunile si anii...si nu putem opri nimic din toate astea...ba chiar uneori ne place sa ne grabim catre nicaieri...speram sa treaca ziua mai repede, sa ajungem undeva mai curind....ce bine ar fi sa simtim cu adevarat clipa, sa ne bucuram de ea cind o putem simti pur si simplu fara sa ne dorim sa fim altundeva sau altcindva...cite din clipele noastre am fost cu adevarat multumiti ? si cite altele- mult prea multe- ne-am intristat ca nu sintem acolo sau atunci...
Vezi, la asta ma gindeam azi cind ti-am spus despre tine si despre bucuria pe care au simtit-o ca cei ca voi, pe scena...sa poti sa fii in locul unde poti spune ceva lumii, sa poti sa spui prin gesturi ceea ce sufletul nu poate sa spune altfel...e o mare binecuvintare...proababil ca nimic nu se compara cu aceasta daruire pe care o ai cind ai contact cu arta, pe care in plus, o poti crea, exprima, comunica....asta merge dincolo de clipa, de efemeritatea ei...si m-am trezit plingind ca ai simtit toate astea si m-am simtit departata, in alt univers in care ai intrat si tu deseori, prin cuvintele mele, singurele in masura sa "spuna cine sint eu"....
ne-am intilnit la granita cuvintelor, mereu am simtit asta, am creat o lume tangibila si nu...iar tu... ai facut cuvintele sa danseze
si cuvintele care ne-au apropiat ne-au si departat deseori, razbunindu-se poate pt mirajul creat de noi...
e frumoasa lumea asta, fie ea efemera, caci ea e singura posibila...si depinde doar de noi ca sa ii punem un titlu....pt mine acum ea este o ... trecere...