mai e putin

Mai e putin...mai e putin si suferinta ta se va sfirsi..cu bine...stiu asta sigur. Stiu pt ca am lucrat sa se intimple asa, m-am rugat cu tot ce am mai mult in mine, stiu pt ca cerul nu a ramas mut la rugaciunile mele..si pt ca oricit de mare ar fi pretul de plata, eu tot am sa merg inainte...nu mai e mult, dragul meu, nu mai e mult si se vor linisti lucrurile si ai sa vezi cu alti ochi lumea atunci, o sa fie ca o purificare prin care a trebuit sa treci ca sa poti vedea altfel lucrurile, oamenii, totul....

Ma adun de acolo unde am stat in ultimele saptamini si nu imi vine sa cred ca inca mai sint vie, ca inca mai pot scrie aici ca mai pot vorbi ca mai pot gindi...a urlat de neputinta in mine totul, am urlat asa cum doar animalele ranite urla atunci cind nu mai pot...dar am si tacut, chircita intr-un colt, asteptind deznodamintul...am renuntat la tot, mi-am luat la revedere de la toti in gind, le-am spus tuturor ca au fost niste oameni cu care am petrecut o bucata de drum si ca ii iert pt ce mi-au facut rau si ii rog sa ma ierte pt ce le-am facut lor...doar tie nu am apucat sa imi cer iertare, mi-am dat seama ca nu o pot face asa, in gind, ca doar in fata ta as putea-o face...si atunci m-am rugat sa mai imi dea un pic de ragaz, sa mai traiesc putin sa te mai vad odata...si am simtit in fiecare zi durerea ta si ma omora suferinta asta de a nu-ti putea spune adevarul, caci nu l-ai fi putut suporta, mai ales acum..si cele doua dureri ingemanatate au prins cumva forta si uite ca acum sint aici si acum, si vei fi si tu in curind, nu ai sa suferi ai sa vezi, o sa fie bine, stiu, stiu pt ca am promis, iar, si El m-a ascultat...

ma tem

..s-a strecurat teama in sufletul meu si ma tem, ma tem...as vrea sa te aud ca esti bine, atit, ca esti bine...azi nu stiu nimic de tine si ma tem...

..cu fiecare zi care trece

...adaug noi puteri hotaririi mele...si chiar daca mai cad, chiar daca mai sint deznadajduita, tot merg mai departe...si am incredere ca se poate...si ma lupt cu toti demonii si cu toate fiarele lumii si tot nu ma opresc. Si stiu ca va fi bine...stiu sigur

acum, azi

A fost cea mai teribila noapte din viata mea, noaptea trecuta. Nu credeam sa fie mai adinca durerea ca cea de atunci din gara, si iata ca s-a putut mai mult...si acum privind inapoi nu imi vine sa cred ca se poate asa, ca se poate astfel...ca propria durere sa fie atit de putin adinca in fata durerii celuilalt...nu am crezut si totusi sint acum aici, mai sigura ca oricind ca trebuie sa lupt. Sa lupt cu resemnarea, cu dorinta de moarte, cu tot ce inseamna sa nu mai exist. Iti sint datoare asta...caci de atitea ori m-ai ridicat de acolo unde cazusem, de atitea ori ai stiut sa gasesti cuvintele si gesturile care sa ma faca sa uit. E rindul meu acum...

Am sa fiu pt tine orice. Am sa te ascult sau am sa tac, am sa pling sau am sa rid, am sa fiu sau am sa dispar...si in toate clipele ce ma despart de ziua aceea ma voi ruga...prin vorbele mele, cu lacrimile mele, prin inima mea...si are sa fie bine. De azi noapte simt altfel vad alfel, am o alta hotarire...si propria mea durere nu mai conteaza, conteaza doar sa te pot ajuta sa mergi inainte...

imi pare rau imi pare rau atit de rau imi pare...de as putea sa sterg printr-un gest toate saptaminile din urma de as putea sa inchid orele pt tine si sa pun in loc altele, in care totul sa fie un vis..cit mi-am dorit sa ma scol din visul acesta, are sa fie asa pina la urma, trebuie sa fie asa, tu esti liber si vei ramine liber, esti ca o pasare ce trebuie sa zboare departe, nu poti avea aripile frinte...

De aici te imbratisez cu toata puterea bratelor mele, cu miinile mele iti sterg toate lacrimile si toate durerea din suflet si ma rog ... Doamne, vino aici cind te chem, am nevoie de Tine