In casa visurilor mele te pot astepta oricit...chiar si in aceasta iarna, chiar si intr-un alt timp....te-astept cu focul in soba sa spargem nuci si sa ridem ca doi copii cind aruncam cojile in foc...te-astept, calda, sa iti alung frigul ce te-a cuprins in drumul acesta spre mine....te-astept sa te imbratisez si sa ma las dusa de tine pe brate, sa ma rupi de tot ce inseamna departare, asteptare, durere, dor...Tu...iti soptesc numele si ma cuprind cu bratele ce nu mai stiu de tine...mi-e dor de ceva ce nu poate fi niciodata, mi-e dor sa ascult cum cade zapada afara si noi sa fim in casa, pe inserat...vreau sa te fac sa iubesti iarna si fiecare anotimp ce este cind esti cu mine...vreau sa te string in carnea mea si sa ramina un semn de-al tau acolo, vreau....sa imi spui ca ma iubesti ca atunci in iarna aceea cind nu am venit cu tine desi totul in mine tipa de dorul tau...vreau sa alung din mine imaginea nefiintarii noastre si vreau sa fie doar ultimele tale cuvinte din acel an: te iubesc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu