Cautare
Acum 12 ani
imi place sa cred ca sint zina ta cea buna... cea care iti poate indeplini orice dorinta...
In curind va incepe iarna...si ma doare acest nou inceput, e atit de rece in lumea mea...as vrea sa te chem sa te simt aproape dar stiu ca nu am acest drept si atunci as vrea sa ma incolacesc spre mine insami asemeni unui animal ce vrea sa uite si sa se trezeasca dupa mult timp..sa uit de tot, sa uit toata durerea si sa ma simt calda...dar atunci cind fac asta nu simt caldura, nu simt nimic, nu mai imi iubesc trupul ce a uitat de tine, e tirziu, e atit de tirziu si nu mai am putere si nu mai stiu cum sa fac...te vad cum te indepartezi si nu am sa te strig sa te intorci inapoi, am sa ies eu usor usor asa cum am intrat...
Te-am vazut ieri. Si nu stii cit de greu, cit de cumplit de greu mi-a fost sa plec. Cit m-am rugat sa pot sa vin acolo, sa nu imi fie rau, sa reusesc sa fac drumul pina la tine...si cum fiecare clipa era o cucerire, fiecare pas o mirare. Nu imi venea sa cred ca eu sint cea care pasea singura, care poate vorbi...apoi am zimbit vazindu-te, aveai aceleasi culori pe tine ca si mine si a fost ca un semn ca totul avea sa fie bine, ca nu gresisem sa vin...era apoi Joia Mare, nu se putea intimpla nimic rau...
Mai e putin...mai e putin si suferinta ta se va sfirsi..cu bine...stiu asta sigur. Stiu pt ca am lucrat sa se intimple asa, m-am rugat cu tot ce am mai mult in mine, stiu pt ca cerul nu a ramas mut la rugaciunile mele..si pt ca oricit de mare ar fi pretul de plata, eu tot am sa merg inainte...nu mai e mult, dragul meu, nu mai e mult si se vor linisti lucrurile si ai sa vezi cu alti ochi lumea atunci, o sa fie ca o purificare prin care a trebuit sa treci ca sa poti vedea altfel lucrurile, oamenii, totul....
A fost cea mai teribila noapte din viata mea, noaptea trecuta. Nu credeam sa fie mai adinca durerea ca cea de atunci din gara, si iata ca s-a putut mai mult...si acum privind inapoi nu imi vine sa cred ca se poate asa, ca se poate astfel...ca propria durere sa fie atit de putin adinca in fata durerii celuilalt...nu am crezut si totusi sint acum aici, mai sigura ca oricind ca trebuie sa lupt. Sa lupt cu resemnarea, cu dorinta de moarte, cu tot ce inseamna sa nu mai exist. Iti sint datoare asta...caci de atitea ori m-ai ridicat de acolo unde cazusem, de atitea ori ai stiut sa gasesti cuvintele si gesturile care sa ma faca sa uit. E rindul meu acum...
tristetea cuprinde din nou lumea mea si lacrimile isi fac loc sa iasa...as vrea sa fug undeva unde sa pot picta imaginile dorite de tine, sa pot imbraca hainele si culorile si cintecele dorite de tine...caci de fiecare data cind imi cereai sa fiu cumva gindul meu fugea acolo materializindu-l...de fiecare data am fost cu tine in trecut si am vazut locurile si oamenii care ti-au populat visele ...si de fiecare data traiam cu adevarat toate astea...
http://www.youtube.com/watch?v=48M-tx4swBM&feature=related
Due soli in cielo
Am visat ca erai cu o femeie blonda...iti statea alaturi, mergeati undeva cu un autobuz...nu am vazut-o de la bun inceput, prea fericita sa te vad...apoi tu te-ai apropiat de ea si i-ai ridicat parul- avea un par lung, blond, si ai mingiat-o pe git si ea a zimbit complice...am simtit o durere ascutita impreuna cu o mare neputinta...ce as fi putut spune sau ce as fi putut face? Ea s-a uitat la mine ca si cind ar fi spus: "uite, sintem impreuna, tu ce faci aici?"