De unde eram sa stiu eu, cea care se hranise din vise si carti, ca umilinta e suprema daruire, si nu ceva de care sa imi fie rusine? Cine mi-a spus vreodata ca a fi Femeie insemna sa stii sa astepti, mai mult decit sa chemi? si sa te darui atunci si doar atunci cind ti se cere?....si ai venit tu. Si m-ai privit si mi-ai cerut sa te slujesc si-am ascultat, mirata. Si-am inteles.
Fiinta mea se inclina in fata unei forte mai puternice: forta ta. Iar sa nu ma supun ei ar insemna sa nu recunosc ceea ce ma face sa exist cu adevarat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu